Criza de ingineri pentru drumuri începe încă de pe băncile facultății
Anul acesta termină Facultatea de Arhitectură și Urbanism 13 absolvenți la specialitatea inginer căi ferate, drumuri și poduri, dintre care 3 cu studii la zi și 10 frecvență redusă. „Toți 13 sunt angajați”, susține Ruslan Bordos, decanul interimar al facultății de la Universitatea Tehnică a Moldovei care pregătește ingineri pentru construcția drumurilor.
De-a lungul ultimilor ani numărul studenților la Departamentul Ingineria Infrastructurii Transporturilor a fost într-o continuă descreștere. Astfel că acum sunt de câteva ori mai puțini absolvenți în comparație cu cinci ani în urmă când numărul lor era mai mare de 25. Administrația facultății este totuși optimistă și crede că din cei 34 de studenți admiși la studii anul trecut majoritatea vor obține peste patru ani licența de inginer, deși istoria anilor trecuți arată că nu toți reușesc să mențină pasul cu programul de studii. Asta și explică faptul că din 16 studenți admiși la secția de zi acum patru ani, doar trei sunt gata să susțină examenele de licență anul acesta. S-a redus în patru ani și numărul celor admiși la frecvență redusă. Problema ar fi în procesul de admitere care este unul defectuos, susține Ilie Bricicaru, șeful Laboratorului de Siguranță Rutieră din cadrul FUA. Potrivit lui se cere măcar o probă de admitere în funcție de specificul facultății: „Suntem o universitate tehnică, este foarte multă inginerie, matematică și fizică. Unii dintre ei nu fac față cerințelor și își găsesc alt rost în viață”.
Deși sunt de acord că numărul absolvenților este relativ mic, în administrația FUA nu fac o problemă din asta. Contează calitatea, susțin persoanele cu care am discutat. „Toți absolvenții noștri își găsesc de muncă la companiile din țară sau România în calitate de proiectanți, diriginți de șantier, maiștri, responsabili tehnici. Angajatorii sunt foarte mulțumiți de calitatea studiilor oferite de UTM”, subliniază cu o doză de mândrie Ruslan Bordos.
În cadrul departamentului sunt în derulare mai multe proiecte de dotare a laboratoarelor cu echipamente necesare pentru instruirea viitorilor specialiști. În scurt timp studenții vor beneficia de un set de tehnică modernă folosită în cadrul proiectelor de reabilitare a drumurilor finanțate de partenerii străini care prevăd ca echipamentele să fie donate în scopuri educaționale după recepționarea lucrărilor. Astăzi este în proces de creare un Laborator de mobilitate urbană care va îmbina în sine mai multe provocări ale timpului legate de dezvoltarea orașelor. „Noi încercăm să mergem pe tendințe. Nu mai putem să ne permitem să pregătim specialiști ca și acum 10-20 de ani. Avem create deja două centre de cercetare. Este vorba de Observatorul de siguranță rutieră care este funcțional deja de trei ani și oferă consultanță în domeniul ingineriei traficului și Centrul de cercetare în construcții rutiere care își propune proiecte de încercare și studii a îmbrăcămintei rutiere”.
Administrația Facultății de Urbanism și Arhitectură speră și la o colaborare mai strânsă cu antreprenorii din domeniul construcției drumurilor. Decanul Ruslan Bordos crede că actuala lipsă de comunicare cu ramura va fi depășită și solicitările din partea Departamentului Ingineria Infrastructurii Transporturilor vor fi acceptate spre beneficiul tuturor. „Mai există o deosebire între ceea ce văd studenții noștri pe teren și ceea ce au la facultate deoarece nu ne putem permite investiții de mii de euro pentru a procura echipamente moderne. Contractele de colaborare cu antreprenorii locali le oferă studenților acces la tehnica de ultimă generație. Acest exercițiu este benefic și companiilor care au posibilitatea să testează cunoștințele tinerilor și după câteva săptămâni de încercare se pot alege cu un angajat calificat”, subliniază decanul.
Anterior mai mulți antreprenori din domeniul construcției de drumuri au menționat că se confruntă cu o criză de specialiști în domeniu din cauza politicilor de finanțare a sectorului din partea statului, dar și a lipsei unor programe de pregătire adaptate cerințelor actuale a viitorilor specialiști.
Ruslan Bordos spune că își dorește însă mai multă deschidere din partea companiilor locale. Potrivit lui, doar așa universitatea va înțelege mai bine care sunt așteptările angajatorilor și își va adapta programele de studii la cerințele pieței. Iar facultatea ar putea să câștige în urma parteneriatului o mai bună dotare tehnică a laboratoarelor pentru ca viitorii specialiști să își poată testa cunoștințele și încerca utilajele și în timpul orelor practice nu doar a ieșirilor pe teren o dată la câteva luni.
Foto credit poză simbol Mika Baumeister